Estimările arată că, în 2022, peste o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer bronhopulmonar.

Cancerul bronhopulmonar continuă să provoace 1 din 5 decese oncologice în Europa (20% din toate decesele). În plus, aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în Uniunea Europeană sunt de cancer bronhopulmonar.

Potrivit asociațiilor de pacienți, 83% dintre persoanele diagnosticate în fiecare an decedează. ”Cancerul bronhopulmonar face victime majore în România, pentru că încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt”, a afirmat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).

Mortalitatea în cancerul bronhopulmonar ar putea fi redusă cu 20% în rândul populației depistate. ”În primii 10 ani de program de screening pentru cancer bronhopulmonar, peste 70% din toate cazurile ar fi diagnosticate. Dacă toate cancerele bronhopulmonare ar fi diagnosticate în stadiu incipient, am preveni peste 12.000 de decese. În prezent, aproximativ 75% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV)”, a explicat prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu, coordonator științific al Planului național de combatere a cancerului.

Depistarea precoce face diferența dintre o supraviețuire de peste 90% în stadiul 1A de boală și o supraviețuire de sub 3% în stadiul 4 de boală, stadiu în care se prezintă, din păcate, majoritatea pacienților români la diagnostic, au explicat participanții la masa rotundă organizată înainte de Ziua mondială de luptă împotriva cancerului pulmonar.

”Este necesar să creștem numărul de echipamente CT low energy și PET-CT, dacă vrem să implementăm un program de screening. Sunt nenumărate cazuri care nu beneficiază de această investigație pentru că, pe de o parte, există o întârziere până la aprobarea decontării, iar pe de altă parte, pacienții se află la distanțe mari de centrele unde se poate efectua o astfel de investigație”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.

O altă necesitate este accesul la bronhoscopie – procedura care stabilește cu certitudine și în timp scurt diagnosticul. ”În prezent, în România există 800 de medici pneumologi, din care 38% au pregătirea necesară pentru realizarea bronhoscopiilor și doar 24% le pot realiza efectiv. Avem nevoie de mai mulți specialiști, mai multe laboratoare de bronhoscopie, centre moderne de învățământ cu simulatoare manechine, acces facil pentru bronhoscopii al tuturor pacienților suspecți și acces facil, inclusiv al pneumologului, la testări pentru bio-markerii predictivi. Toate acestea pot determina o scurtare a timpului necesar pentru diagnostic și accesul la tratamentul personalizat, astfel încât cancerul pulmonar să se transforme dintr-o boală incurabilă într-una cronică”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de cancer pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.

O parte esențială în tratamentul cancerului bronhopulmonar este chirurgia toracică, specialitate care conlucrează strâns cu oncologia, pneumologia, radiologia, radiologia intervențională, anatomia patologică în cadrul Tumor- Board (comisia multidisciplinară unde se stabilește parcursul de diagnostic și tratament al pacienților cu cancer bronhopulmonar).

”Principala preocupare a chirurgiei toracice este minim invazivitatea, aceasta însemnând adoptarea tehnicilor moderne, video-asistate. În prezent, există mai mult de 10 centre care oferă pacienților români chirurgie minim invazivă video-asistată și, mai nou, tehnici de chirurgie robotică. (…) Numărul de centre de chirurgie robotică în România s-a dezvoltat. În prezent sunt două centre, cu perspectiva apariției unui centru nou pe parcursul acestui an, ceea ce este o realizare care aliniază chirurgia toracică din România cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, a anunțat dr. Liviu Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică, președintele Comisiei Multidisciplinare de Chirurgie Oncologică din Ministerul Sănătății.