Hipertensiunea arterială continuă să se numere printre bolile cardiovasculare care afectează cel mai mult sănătatea românilor.

Hipertensiunea arterială (HTA) cauzează 62% dintre decesele din motive cardiovasculare, aceasta determinând la rândul lor 60% din totalul deceselor din România.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale, comunitatea medicală din România atrage atenția asupra importanței menținerii tensiunii arteriale sub control într-o dezbatere online organizată la inițiativa Societății Române de Cardiologie.

„Problema hipertensiunii arteriale este complexă și ea trebuie abordată pe mai multe paliere. În primul rând avem prevenția hipertensiunii prin măsuri populaționale, măsuri care țin de dietă, de regimul de viață și care sunt esențiale, educația trebuind să înceapă încă din copilărie. Unele obiceiuri alimentare dezavantajoase, odată preluate și devenite a doua natură sunt mult mai greu de schimbat. Al doilea palier se referă la diagnosticul corect și la timp al hipertensiunii arteriale. Pentru aceasta este nevoie de programe de screening care să fie eficiente; să avem un sistem prin care pacienții sunt testați periodic pentru a putea pune diagnosticul la timp. Aici, medicii de familie au un rol esențial pentru că acolo merg pacienții frecvent și se poate face screening, li se poate măsura tensiunea arterială, iar noi colaborăm cu aceștia. Al treilea palier – odată diagnosticată hipertensiunea arterială, aceasta trebuie tratată corect. Aici apar mai multe dificultăți. Pe de-o parte mulți pacienți nu înțeleg sau nu li se explică suficient că este vorba despre o boală cronică și, cel mai adesea, necesită un tratament permanent. Apar în aceste situații anumite confuzii; se ia un tratament o perioadă, iar apoi se întrerupe pentru că valorile s-au îmbunătățit iar tensiunea crește din nou. Prin urmare, tratarea corectă a hipertensiunii, odată diagnosticul pus, trebuie făcută prin colaborare între medicii de familie, medicii cardiologi și medicii de alte specialități, implicați în fiecare caz punctual, specific”, a declarat prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președinte Societatea Română de Cardiologie.

Sondaj 2021

Potrivit unei cercetări de opinie din 2021, românii înțeleg tot mai mult severitatea afecțiunii (8,4 pe o scară de la 1 la 10) și importanța măsurării tensiunii arteriale (o treime din respondenți spun că și-au măsurat-o în săptămâna anterioară).

”Cei care au hipertensiune arterială și nu știu au un risc major de a face complicațiile cele mai importante și cele mai severe ale hipertensiunii arteriale, anume infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral sau afectare renală importantă. Ca atare, diagnosticul hipertensiunii arteriale devine esențial. Iar diagnosticul hipertensiunii arteriale este foarte simplu. Metoda este: prin măsurarea tensiunii arteriale. Aceasta se poate face de către un medic, dar totodată se poate face și de către pacient, acasă. Își măsoară, cu un aparat de tensiune, în condiții de liniște, timp de 3 ori, la interval de 5 minute și face media între valorile măsurate. Această metodă de diagnostic este probabil una dintre cele mai simple de a diagnostica o boală în patologia curentă”, explică prof. dr. Dragoș Vinereanu, președinte Fundația Română a Inimii.

Dar un procent important (41% sub 35 de ani și 29% peste 56 de ani) crede că, odată tensiunea revenită la normal, pacientul poate renunța la tratament. Mai puțin de 80% dintre toți respondenții cred că TA trebuie ținută constant sub control cu ajutorul tratamentului medicamentos. Îngrijorător este faptul că mai puțini pacienți români cu HTA decât acum doi ani (74%), dar mai mulți decât anul trecut (58%), și anume 63% urmează corect tratamentul prescris de medic. Statisticile arată că în România controlul valorilor tensionale este sub optim (33%), acest aspect căpătând importanță nu numai în contextul dezvoltării unor afecțiuni severe, dar acum și sub spectrul recentei amenințări a virusului Sars-CoV-2.

,,Prevalența bolii hipertensive este în creștere, în primul rând datorită creșterii supraviețuirii populației. Cu cât avansăm în vârstă, cu atât prevalența hipertensiunii arteriale crește. Lipsa de control a hipertensiunii are cauze multiple; unele dintre ele țin efectiv de lipsa de screening și diagnostic într-o boală care nu prezintă simptome decât foarte rar, când apar complicațiile sau când creșterile de tensiune sunt abrupte. Ține de neaderența pacienților la terapia antihipertensivă. Lipsa aderenței terapeutice este una dintre cele mai mari în hipertensiunea arterială”, a atras atenția prof. dr. Doina Dimulescu, președinte Societatea Română de Hipertensiune.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale, 6 societăți medicale din România, alături de autoritățile din sănătate și asociațiile de pacienți, aleg să transmită împreună mesajul de conștientizare: „Măsoară corect! Menține sub control! Pentru o viață mai lungă!”

Ministerul Sănătății: investiții în asistența medicală primară

Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, a anunțat că în Planul Național de Redresare și Reziliență, în componenta dedicată asistenței medicale prespitalicești, sunt prevăzute investiții în cabinetele medicilor de familie menite să diagnosticheze din timp hipertensiunea, dar și factorii de risc asociați, adică dislipidemia, diabetul. ”Aceste investiții se referă mai ales la dotarea acestor cabinete de asistență medicală primară cu aparatură de laborator point-of-care. Pe lângă aceste investiții în cabinetele medicilor de familie, înțelegem nevoia de multidisciplinaritate și de continuitate în îngrijirea pacienților, motiv pentru care pentru a facilita acest lucru avem tot în Planul Național de Redresare și Reziliență plănuite investiții de 400 de milioane de euro în componenta de digitalizare. Aici includem și Dosarul Electronic al Pacientului care va fi un mijloc de a facilita toată această interacțiune între diverse niveluri ale asistenței medicale dar și investiții în telemedicină și, așa cum probabil colegii mei vor discuta, facilități care să ajute pacienții în automonitorizare și în transmiterea informațiilor legate de starea lor de sănătate către profesioniștii din Sănătate”, a declarat Ioana Mihăilă.