Un Plan Național de Cancer pentru România este absolut necesar pentru managementul integrat al pacientului oncologic.

În contextul lansării Planului European de Cancer și al impactului profund generat de pandemia de COVID-19 asupra accesului la diagnosticul și tratamentul cancerului, este momentul ca România să accelereze demersurile pentru dezvoltarea și adoptarea unui Plan Național de Cancer menit să reducă provara bolii. Un astfel de instrument cadru este singura soluție pentru ca în România să se reducă incidența și mortalitatea prin cancer și totodată să crească calitatea vieții pacienților oncologici prin măsuri medicale bazate pe dovezi și prin utilizarea eficace si eficientă a resurselor disponibile.

Probleme întâmpinate de pacienții oncologici în pandemie

Potrivit datelor Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), problemele semnalate de pacienți prin call center Suport Pacient 021.253.05.91 în ultima perioadă au fost:

  1. Pacienții consideră că majoritatea problemelor sunt cauzate de sistem în sine, atât în mediul public, cât și în cel privat.
  2. Analizele privind markerii tumorali nu sunt decontate, iar pacienții sunt nevoiți să cheltuiască sume mari de bani pentru aceste investigații.
  3. Mare parte din medicamentele ajutătoare / conexe procesului terapeutic oncologic nu sunt gratuite și reprezintă costuri importante pentru pacient.
  4. Accesul la CT/RMN este foarte greu, conform biletului de trimitere pentru procedură decontată intervalul de așteptare atinge 6 – 8 luni – fapt confirmat public și de medici
  5. Comunicarea cu personalul medical și spital în general (în unele locuri) este foarte dificilă, indiferent că este sau nu pandemie.
  6. Pacienții semnalează faptul că medicii oncologi recomandă efectuarea CT/RMN în sistem privat, pentru rezultat în timp util.
  7. Comunicarea medic – pacient este foarte dificilă spre zero (în unele locuri); medicul nu explică sau nu răspunde concret întrebărilor pacientului, de cele mai multe ori din lipsa timpului și a suprasolicitării.
  8. Personalul medical este insuficient. Lipsa specialiștilor din sistem generează cozi la ușa cabinetului de până la 8-12 ore.
  9. Majoritatea pacienților semnalează faptul că plafoanele de la CJAS se consumă mult prea repede, sunt insuficiente fondurile pentru a acoperi necesarul real de servicii si tratament.
  10. Sunt semnalate ambiguități sau condiții mult prea restrictive pentru pacienții care au nevoie de încadrare în grad de handicap.
  11. Pacienții consideră că se aplică o dublă taxare a serviciilor medicale, în sensul că sunt activi din punct de vedere al contribuțiilor la bugetul de stat, dar sunt nevoiți să plătească din buzunar o sumedenie de medicamente auxiliare, investigații, proceduri, etc.
  12. Pacientii care nu au informații elementare privind demararea procesului de investigare, diagnosticare, acces la tratament nu știu unde să se adreseze prima dată, se duc în ,,orb” și accesează potențiale investigații în funcție de bănuielile proprii. FABC consideră că medicul de familie reprezintă primul îndrumator și trebuie să fie alături de pacient pe tot parcursul procesului terapeutic.
  13. Există echipamente care nu sunt folosite din lipsă de specialiști – ori nu există deloc, ori activează insuficient.
  14. Medicamentele oncologice specifice lipsesc din spitale sau din rețeaua cu circuit deschis, ceea ce agravează starea de sănătate a pacienților.
  15. Întreruperea tratamentelor pacienților oncologici fără o argumentare științifică, cel puțin la nivel EU.
  16. Accesul anevoios în spitale, din cauza testării SARS-CoV-2 și a organizării defectuoase a traseelor.
  17. Discriminarea negativă a pacienților oncologici față de pacientii cu COVID-19, ultimii având prioritate ca și cum cancerul nu este prioritar și nu ar trebui tratat specific, la timp și fără amânări, dată fiind natura iminentă a bolii.
  18. Vaccinarea pacienților oncologici, între incertitudine și adevăr.

”Pacienții oncologici sunt extrem de vulnerabili în fața provocărilor aduse de pandemia de COVID-19, iar situația este amplificată de lipsa unui Plan Național de Cancer (PNC) care ar avea ca obiective clare privind controlul cancerului prin:  prevenție si screening, prevenție prin vaccinare, stabilirea unui parcurs clar pacienților oncologici de la suspiciune la diagnostic, tratament și viața cu cancer (monitorizare), creionarea unor strategii clare în situații critice ce vulnerabilizeaza si mai mult pacientul oncologic (pandemie, cataclisme, conflicte armate, etc.) identificarea de urgență a unor soluții pentru situațiile în care accesul la investigații și tratamente nu ar fi posibil din varii motive (faliment, retragere de pe piață a unor medicamente, , exportul paralel). Este necesară înregistrarea adecvată a cancerului pe baze populaționale, compatibilă cu bunele practici europene, pentru a asigura instrumentul esențial pentru implementarea Planului Național de Cancer prin: supravegerea epidemiologică a bolii, monitorizarea progresului în atingerea obiectivelor de proces și rezultat asumate, evaluarea eficacității intervențiilor planificate, etc. În lipsa unui Registru Național de Cancer, este important ca măcar datele colectate de registrele de cancer regionale funcționale să fie coroborate și analizate integrat, așa încât să creioneze o imagine cât mai reprezentativă a poverii bolii în România. Un Plan Național de Cancer pentru România este absolut necesar pentru managemetul integrat al pacientului oncologic”, a atras atenția Cezar Irimia, președinte FABC, cu ocazia dezbaterii organziate de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului (marcată, anual, pe 4 februarie).