Un nou coronavirus a fost identificat la rozătoare de pe teritoriul Suediei.

Liliecii și pangolinii nu sunt singurele animale sălbatice purtătoare de coronavirusuri. Rozătoarele ca șobolanii și șoarecii, pot, de asemenea, să aibă virusuri care uneori sunt capabile să treacă bariera speciilor de la un animal la om.

Printre șoarecii scurmători cu spate roșu din Suedia (Myodes glareolus), cercetătorii au identificat un coronavirus pe care l-au numit virusul Grimsö, după locul unde a fost descoperit.

Nu știm dacă virusul nou găsit este în vreun fel periculos pentru oameni. Cu toate acestea, descoperirile ne reamintesc că trebuie să monitorizăm virusurile faunei sălbatice, în special cele purtate de animalele care trăiesc în imediata noastră apropiere.

„Încă nu știm ce potențiale amenințări poate reprezenta virusul Grimsö pentru sănătatea publică. Cu toate acestea, pe baza observațiilor noastre și a coronavirusurilor anterioare identificate în rândul rozătoarelor, există motive întemeiate pentru a continua monitorizarea coronavirusului printre rozătoarele sălbatice”, spune virusologul Åke Lundkvist, de la Universitatea Uppsala din Suedia.

Șoarecii scormonitori sunt unele dintre cele mai comune rozătoare găsite în Europa. Locurile unde trăiesc se intersectează adesea cu cele ale noastre. Aceste rozătoare sunt gazde cunoscute ale virusului Puumala, care provoacă o febră hemoragică cunoscută sub numele de nefropatie epidemică la oameni.

Atunci când caută refugiu din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, șoarecii scurmători sunt cunoscuți pentru faptul că se adăpostesc în clădiri, iar acest lucru crește riscul ca noi să contractăm o boală dată de un virus pe care aceștia îl poartă.

Chiar înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19, Lundkvist și colegii săi au încercat să monitorizeze bolile faunei sălbatice în rândul șobolanilor, pentru a anticipa mai bine când virusurile pe care le au s-ar putea răspândi. Având în vedere ritmul neîncetat al schimbărilor climatice și al distrugerii habitatului, există toate șansele că interacțiunile noastre cu șoarecii scurmători să crească în viitor.

Coronavirusul răspândit în proporție de 3,4%

Între 2015 și 2017, cercetătorii de la Uppsala au examinat 450 de șoareci scurmători ce erau într-un loc de la vest de Stockholm, numit Grimsö. Testându-i pentru coronavirus, echipa a descoperit un nou betacoronavirus care circula în proporție de 3,4% din eșantion.

Betacoronavirusurile se găsesc de obicei printre lilieci și rozătoare și, atunci când trec la oameni, sunt responsabili pentru cauzarea răcelii comune și a virusurilor respiratorii precum SARS-CoV-2.

Noul virus al șoarecelui scurmător nu a fost încă identificat la oameni, dar dacă COVID-19 ne-a învățat ceva, este că avem nevoie de o supraveghere sporită a bolilor faunei sălbatice, pentru a preveni noi focare.

Șoarecii purtători trăiesc în diferite părți ale Europei

Pe parcursul a trei ani, cercetătorii din Suedia au descoperit mai multe tulpini virale distincte ale virusului Grimsö care circulă în rândul populațiilor de șoareci scurmători.

În plus, alte coronavirusuri strâns legate de acesta au fost identificate la șoareci scurmători din alte părți ale Europei, cum ar fi Franța, Germania și Polonia, ceea ce sugerează că aceste creaturi sunt rezervoare naturale pentru boală. Natura extrem de divergentă a virusului Grimsö este un semn rău. Indică că virusul este ușor adaptabil la noi gazde și habitate. Diferitele tulpini găsite în circulație ar fi putut proveni inițial de la un șoarece scurmător de mal, sau ar fi putut proveni de la altă specie și a făcut saltul către cea a acestor rozătoare.

„Având în vedere că șoarecii scurmători sunt una dintre cele mai comune specii de rozătoare din Suedia și Europa, descoperirile noastre indică faptul că virusul Grimsö ar putea circula pe scară largă în rândul scurmătorilor de mal și subliniază în continuare importanța supravegherii santinelă a coronavirusurilor la mamifere sălbatice mici, în special la rozătoare sălbatice”, scriu autorii studiului.

Rozătoarele, căprioarele și nurcile, purtătoare de coronavirsuri

Alte studii au avertizat recent că exploatarea umană a habitatelor sălbatice a crescut în mod direct riscul ca boala animalelor să se răspândească în rândul oamenilor. Acest risc a fost evident în cazul animalelor precum liliecii, rozătoarele și primatele, care au populații numeroase și care s-au adaptat ușor la mediile umane.

În timp ce rozătoarele și liliecii au fost considerați de mult timp vectori ai bolilor umane, acestea nu sunt singurele animale pe care specialiștii în boli infecțioase trebuie să le țină sub observație.

Mamiferele mai mari, cum ar fi căprioarele sălbatice, sunt, de asemenea, în contact strâns cu civilizația umană, iar în nord-estul Statelor Unite, aproximativ 40% dintre căprioare au fost expuse la SARS-CoV-2.

Sacrificarea în masă a animalelor nu este o soluție

Nurcile au fost, de asemenea, implicate în pandemia de COVID-19, iar cercetătorii sunt îngrijorați de faptul că virusul ar putea suferi mutații printre acest animale gazdă și să ne reinfecteze cu o altă versiune a bolii.

În cele din urmă, frica a făcut ca milioane de nurci de crescătorie să fie sacrificate ca măsură preventivă. Dar decimarea populațiilor întregi de animale nu este o soluție acceptabilă, mai ales în sălbăticie. Crearea mai multor tulburări ecologice va servi doar la dezechilibrarea în continuare a ecosistemelor, stresând mai multe animale și creând mai multe oportunități pentru virusuri. Prin urmare, o supraveghere atentă a acestor specii va fi foarte importantă.

Dacă condițiile meteo nefavorabile și distrugerea habitatului vor continua, oamenii vor avea de-a face cu noi coronavirusuri.

Studiul a fost publicat în Viruses.