Ghid pentru pacienții cu hepatită. Potrivit datelor oficiale, în România sunt aproximativ 500.000 de bolnavi de  HIV și hepatită.

Reprezentanții asociațiilor de pacienți atrag atenția că, în această perioadă pandemică, parcursul bolnavilor în spital a fost îngreunat, evaluările clinice și paraclinice sunt întârziate, iar diagnosticele de etapă riscă să fie alterate.

”Medicii de familie trebuie să se implice tot mai mult în depistare, trimițând la testare pacienții asigurați din lista lor care se încadrează în categorii de risc, și nu doar femeile însărcinate. Oferind acces rapid la depistare, monitorizare corectă și tratament în timp util, prevenim transmiterea bolii. În hepatitele virale, terapia este o metodă de prevenire a răspândirii virusului. Mai mult, în hepatita C noile terapii au o rată de succes de peste 99%”,a  declarat Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Siguranța pacientului cronic cu boli infecțioase

În perioada iunie-august 2020, portalul DespreHepatita.ro a derulat programul ”Siguranța pacientului cronic cu boli infecțioase”, care a avut ca obiectiv  realizarea unui set de proceduri necesare pentru depășirea perioadei de pandemie, precum și a unui ghid care să le dea posibilitatea pacienților să acceseze în siguranță sistemul medical pentru a beneficia de terapiile și serviciile medicale de care au nevoie în timpul pandemiei și după aceea. Medici specialiști infecționiști și gastroenterologi, medici de familie, autorități din sănătate și reprezentanți ai pacienților au colaborat pentru realizarea ghidului ”Managementul pacientului cu hepatopatie virală post  COVID- 19”, care include, pe lângă scanarea situației actuale a pacienților afectați de virusuri hepatitice, un set de soluții și propuneri de implementat, la nivel de autorități, pentru siguranța acestor pacienți.

Prevenție și tratament

Măsurile cuprinse în acest ghid sunt clasificate în două categorii mari: prevenţie si tratament pentru toate persoanele diagnosticate.

Vaccinarea împotriva virusului hepatitic B în prima zi de viață este principala formă de prevenire a hepatitei B și este necesar  ca aderenţa la programul de vaccinare să crească, astfel încât 95% dintre copii să fie imunizaţi.

Pentru hepatita C, tratamentele pangenotipice pot determina vindecarea a aproximativ 99% din pacienţi, indiferent de genotip.

Colaborarea medic de familie- medic specialist

Medicii de familie au un rol deosebit în această perioadă, ei putând veni în sprijinul pacienţilor cu hepatită și al infecţioniștilor/ gastroenterologilor și mai mult în context pandemic. Medicii de familie pot contribui la depistarea pacienţilor afectaţi de hepatite virale prin trimiterea la testare și menţinerea legăturii permanente cu medicii specialiști. Evaluarea de etapă a pacienţilor poate fi realizată de medicul de familie, în colaborare cu specialistul gastroenterolog și de boli infecţioase și, nu în ultimul rând, medicii de familie pot realiza managementul interacţiunilor medicamentoase.

Completarea dosarului care va fi transmis către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, elaborarea primei reţete și monitorizarea evoluţiei pacientului intră în atribuțiile medicului specialist de boli infecțioase sau gastroenterologie.

Pentru evaluările următoare, medicii de boli infecţioase sau gastroenterologie colaborează cu medicii de familie. Această colaborare este esenţială în special în cazul virusului hepatitic B, întrucât tratamentul pentru acești pacienţi este unul de lungă durată, iar evoluţia bolii trebuie monitorizată în permanenţă, dar și în cazul pacienţilor cu hepatită C, cu stadiu avansat al fibrozei (F3-F4).

Asociațiile de pacienți

Un rol major în sprijinirea persoanelor cu virusuri hepatitice îl au asociațiile de pacienți și fundațiile, care pot veghea ca drepturile persoanelor bolnave să fie respectate. Asociațiile pot pune la dispoziţia bolnavilor informaţii despre serviciile medicale pe care le pot accesa, medicii și unităţile sanitare unde se pot adresa pentru evaluare, testare sau monitorizare. De asemenea, reprezentanţii acestor organizaţii non-guvernamentale intermediază si comunicarea cu autorităţile din sănătate și depun eforturi pentru ca drepturile pacienţilor, accesul la investigaţii, terapii și serviciile medicale de care au nevoie să fie asigurate, chiar dacă este vorba despre o perioadă de criză sanitară, cum este cea curentă, dar și în perioadele când sistemul sanitar funcţionează în condiţii obișnuite.

Reglementări CNAS

“Hepatita virală reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Traversăm o perioadă dificilă și gestionăm o situație fără precedent, care a necesitat și va necesita în continuare o serie de reglementări. Măsurile din ultimele luni sunt rezultatul consultărilor cu  specialiștii și cu asociațiile de pacienți. Vom continua colaborarea strânsă cu aceștia pentru a putea interveni, ori de câte ori este nevoie, în scopul asigurării accesului pacienților la servicii medicale”, a declarat conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Până în prezent, CNAS a adoptat o serie de măsuri menite să faciliteze accesul pacienţilor la tratament, în contextul pandemiei.

Persoanele care au domiciliul în alt judeţ faţă de cel în care sunt desfășurate contractele pot ridica medicaţia din judeţul de domiciliu.

În spitalizarea de zi au fost incluse mai multe servicii/testări care pot fi efectuate, evitând, astfel, aglomerarea spitalelor și riscurile ca pacienţii cu afecţiuni ale ficatului să se infecteze cu SARS-CoV-2.

La nivelul CNAS, prioritară rămâne prevenţia, astfel încât se discută și despre un program de recuperare a schemei de vaccinare pentru copiii care, din diferite motive, nu au urmat în întregime planul de vaccinare obligatorie, cât și realizarea unor programe de vaccinare pentru unele categorii speciale de adulţi (de exemplu: persoane care lucrează în medii cu grad mare de infectare, pacienţii cu anumite afecţiuni cronice etc.).

Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România

Pentru atingerea ţintelor OMS privind hepatitele virale, dar și pentru a oferi pacienţilor acces la serviciile medicale corespunzătoare, se impune respectarea și bugetarea prevederilor Planului-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, lansat în mai 2019 de către Ministerul Sănătăţii.

Acest plan prevede, printre altele: vaccinarea împotriva hepatitelor A și B a populaţiilor vulnerabile; îmbunătăţirea testării, a sistemelor de îngrijire în sănătate, a ratelor de identificare a viremicilor, a ratelor de stadializare a bolii la pacienţii viremici;  recalibrarea programului de activităţi dedicate virusurilor hepatitice; accesul neîngrădit la depistare, monitorizare și la tratament atât al persoanelor asigurate, cât și neasigurate; utilizarea terapiilor pangenotipice; asocieri terapeutice pentru depășirea rezistenţei virale.

Ghidul a fost realizat de portalul DespreHepatita.ro cu sprijinul Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. dr. Matei Balș”, al companiei Gilead și al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).