Marinela Debu. Statisticile arată că în România trăiesc aproximativ 3 milioane de persoane cu boli cronice, dintre care peste 500.000 sunt bolnavi de HIV și hepatită.

Marinela Debu, APAH-RO: În contextul generat pe pandemia COVID-19, medicii – atât cei de boli interne, cât și gastroenterologii – au fost și continuă să fie suprasolicitați, iar clinicile de boli infecțioase sunt copleșite de afluxul de solicitări.

Accesul în spitale

Spitalele de boli infecțioase au devenit spitale-suport COVID-19, ceea ce face ca accesul pacienților cu alte boli să fie restricționat, atât în ceea ce privește adresabilitatea la specialiști, cât și posibilitatea de a efectua analize, investigații și tratamente, au atras atenția participanții la Conferința Națională a Pacienților cu Afecțiuni Hepatice, care se desfășoară online în perioada 29- 31 octombrie.

„Este momentul să fim o echipă – medici/autorități/asociații de pacienți și să gasim soluții pentru ca pacienții să nu rămână fără medicația de care au nevoie sau, mai grav, să nu fie depistați la timp. Înțelegem situația critică în care se află sistemul de sănătate din România, dar pacienții cu afecțiuni hepatice nu trebuie abandonați. Circuitele din spitale sunt esențiale, astfel încât atât pacientul, cât și medicul să se simtă în siguranță. Să nu uităm că vorbim de o boală infecțioasă, dacă ne gândim la infecțiile cu virus hepatitic B, C sau B plus Delta, și, cu atât mai mult, trebuie să învățăm din experiența acestei pandemii“, a precizat Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni hepatice din România (APAH-RO).

Terapia antivirală

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca, până în anul 2030, virusurile hepatitice B și C să nu mai reprezinte un pericol pentru sănătatea publică, țintă pe care situația creată de actuala pandemie de COVID-19 o îngreunează și mai mult.

Rrprezentanții pacienților se tem că nu va exista o continuitate în acordarea terapiei antivirale și în continuare nu se vor găsi soluții pentru pacienții neasigurați, deși este absolut necesar să li se acorde o șansă la diagnosticare și tratament pentru a reintra pe drumul spre eliminare în conformitate cu obiectivul OMS. „Pandemia și rezervele pe care unii pacienți le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate, au făcut ca numărul total de pacienți cu hepatită C care a accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5142. În momentul de față, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17.600 de pacienți. Am început cu 5800 în 2015, a crescut numărul pacienților înrolați în anul 2017 la 12 000, iar în perioada 2018-2019, 13000 de pacienți”, a spus Adela Cojan, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).