Un nou studiu observațional constată că vinul roșu și brânza au efecte protectoare și încetinesc declinul cognitiv.

  • Cercetătorii Universității de Stat din Iowa au descoperit că vinul roșu, brânza și o porție săptămânală de miel ar putea ajuta la reducerea declinului cognitiv.
  • Studiul observațional se bazează pe un deceniu de cercetări efectuate prin U.K. Biobank ( organizație din Marea Britanie care se ocupă cu studii pe termen lung și cercetări privind contribuțiile predispoziției genetice și expunerii mediului la dezvoltarea unei boli).
  • Echipa de cercetare a constatat, de asemenea, că excesul de sare ar putea crește riscul de demență.

Conform unor cercetări de la Universitatea de Stat din Iowa, un pahar de vin roșu și o bucată de brânză încetinesc declinul cognitiv.

Pentru acest studiu, publicat în Jurnalul Bolii Alzheimer, Auriel Willette, profesor asistent în știință alimentară și nutriție umană și Brandon Klinedinst, doctorand în neuroștiință, au analizat datele de la 1.787 de adulți, prin intermediul UK Biobank. Această organizație din Marea Britanie conține informații genetice și de sănătate detaliate, de la o jumătate de milion de rezidenți britanici. Willette și Klinedinst s-au concentrat asupra adulților cu vârste cuprinse între 46 și 77 de ani.

Echipa a constatat că un regim alimentar parcurs mai devreme pe parcursul vieții influențează riscul de declin cognitiv, mai târziu.

În timp ce adaosul de sare ne poate expune unui risc mai mare de a dezvolta demență, o altă observație este menită să ne bucure. Și anume aceea că introducerea brânzei și vinului roșu în alimentația zilnică, dar și a mielului, în cea săptămânală, ar putea îmbunătăți rezultatele cognitive pe termen lung.

Cum s-a efectuat studiul despre efectele vinului roșu și ale brânzei

Între 2006 și 10, participanții la cercetarea Biobank din Marea Britanie au completat un test de inteligență fluidă (nativă). Au urmat evaluări recurente în 2012-2013 și 2015-2016. Aceste analize i-au ajutat pe cercetători să înțeleagă capacitatea fiecărui voluntar de a „gândi din mers”. De asemenea, au completat informații cu privire la consumul de alimente și alcool.

Potrivit observațiilor lui Willette și Klinedinst, modificările dietetice, cum ar fi dieta MIND  (combinație între dieta mediteraneeană și DASH), se dovedesc a ajuta la încetinirea declinului cognitiv. Astfel de schimbări de stil de viață sunt importante. Cercetătorii au dorit să știe dacă dietele din tinerețe influențează riscul de boli precum Alzheimer, înainte ca primele semne să apară.

Ce au descoperit cercetătorii Universității din Iowa?

  • brânza este deosebit de utilă în protejarea împotriva problemelor cognitive legate de vârstă;
  • consumul zilnic de alcool, în special vin roșu, îmbunătățește funcția cognitivă;
  • consumul de miel (dar nu și alte tipuri de carne roșie), săptămânal, pare a fi de ajutor;
  • excesul de sare favorizează declinul cognitiv în timp.

Deși nu au reușit să identifice motivele exacte ale efectului protector, cercetătorii Universității de Stat din Iowa spun ca potențiali “binefăcători” pentru organismal uman sunt calciul, vitamina B12, bacteriile și lactopeptidele din brânză.

O porție moderată de vin roșu a fost recunoscută de mult timp ca fiind sănătoasă. Interesant este că voluntarii din cadrul studiului, cu predispoziție genetică la Alzheimer, par să beneficieze cel mai mult de efectele vinului. În același timp, cercetătorii amintesc de alte studii, care constată că aportul regulat de bere crește riscul de demență.

Brânza și vinul alungă stresul

Willette remarcă faptul că brânza și vinul nu numai că opresc declinului cognitiv, ci sunt și eliberatoare de stres într-o lume care trăiește o pandemie. În același timp, cercetătorul amintește că studiul este unul observațional, iar dovezi substanțiale pot fi obținute prin studii clinice randomizate.

Factorii genetici și nutriția

Ca în orice regim alimentar, factorii genetici joacă și ei un rol. Ar trebui să cunoașteți factorii de risc, în funcție de organismul vostru, înainte de a face schimbări drastice în alimentația zilnică.

„În funcție de factorii genetici, unii indivizi par a fi mai protejați de efectele Alzheimer, în timp ce alții par să prezinte un risc mai mare. Cred că alegerile alimentare adecvate pot preveni cu totul boala și declinul cognitiv. Studiul ajută la o mai bună înțelegere a Alzheimerului și punerea acestei boli pe o traiectorie inversă”, a declarat  Brandon Klinedinst.