Prezența infecțiilor nosocomiale în spitale este, din păcate, inevitabilă, în mare parte și din cauza faptului că nu sunt raportate. Deci, nu se pot lua măsuri pentru prevenirea lor.
Nosocomiale. Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa siguranței pacienților din unitățile medicale.
Apariția unei asemenea probleme de sănătate, care nu exista la momentul internării pacientului, are impact asupra evoluției sale (inclusiv creșterea riscului de evoluție fatală), prelungește durata de spitalizare și crește costurile înregistrate.
După ce pacientului i s-a stabilit diagnosticul de IAAM sau s-a evidențiat colonizarea sa cu bacterii rezistente la medicamente (MDR), el trebuie informat despre riscul de contagiune pentru cei din preajma sa. De asemenea, trebuie să i se aducă la cunoștintă informații despre durata acestui risc, despre regulile de urmat în spital și după externare, pentru a limita acest risc.
Reguli pentru pacienți
- să își igienizeze mâinile după utilizarea toaletei și după atingerea altor suprafețe cu risc mai mare de a fi contaminate bacterian, după tuse și strănut și periodic;
- limitarea interacțiunilor cu alți pacienți (de exemplu să nu stea pe patul altui pacient, să nu schimbe obiecte personale);
- să nu părăsească rezerva dacă așa îi este indicat;
- informarea despre posibilele evoluții ale bolii, despre manifestările care dacă apar ar trebui să anunțe imediat personalul medical;
- să nu pună presiune asupra personalului medical pentru prescrierea anumitor tratamente, lucru ce poate afecta decizia medicală;
- solicitarea personalului medical să respecte regulile de prevenire infecții: igiena mâinilor, echipament de protecție, curățenia mediului din spital.
Statistici
În România, problema IAAM este definită de o subraportare evidentă din partea spitalelor. Astfel, s-a raportat cu mai puțin de un episod de IAAM la 100 de pacienți internați, în fiecare dintre ultimii 22 de ani.
Începând cu anul 2015, se constată o ușoară creștere a numărului de cazuri raportate, situație încă departe de nivelul real.
De altfel, studiul de prevalență de moment, efectuat în anii 2016-2017, la nivel european, a indicat o prevalență de 5,9% pentru cele 40 de spitale participante din România. Aceasta este foarte aproape de media europeană, dar de 10 ori peste cea rezultată din raportările oficiale ale spitalelor noastre.
”Atâta timp cât nu vom avea date apropiate de realitate vom fi departe de rezolvarea acestei probleme majore de sănătate publică. În prezent, majoritatea spitalelor generale sau monodisciplinare sunt lipsite de o secție de boli infecțioase. Iar laboratoarele de microbiologie cu capacitate de diagnostic al infecțiilor, cât și de depistare a portajelor de germeni multirezistenți la antibiotic, absentează. Acolo unde există, secțiile de boli infecțioase sunt găzduite de pavilioane învechite, inadecvate. În prezent există puțin peste 250 de epidemiologi în România”, a declarat senatorul Tudor Pop. El a anunțat inițierea unui proiect de Lege pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor nosocomiale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale din România.