Una din patru persoane este afectată pe parcursul vieții de tulburări de sănătate mintală, depresia fiind principala cauză de dizabilitate la nivel mondial.

În Europa sunt peste 40 de milioane de oameni diagnosticați cu depresie, iar una din 10 persoane a lipsit de la serviciu din cauza depresiei, pierzând în medie 36 de zile lucrătoare pe episod depresiv.

Depresia și tulburarea depresivă majoră sunt subiectele unei campanii de conștientizare realizate cu ajutorul unor povești reale, transpuse în obiecte ceramice prin arta japoneză kintsugi. Campania se numește ”Să Învingem Depresia”, este lansată de Janssen România alături de Coaliția Organizațiilor Persoanelor cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și își propune să crească nivelul de informare și înțelegere despre provocările și stigma prin care trec cei care suferă de tulburări de sănătate mintală.

”Ne dorim să deschidem o conversaţie în spațiul public despre provocările prin care trec cei care suferă de afecţiuni precum depresie și tulburare depresivă majoră. Campania „Să Învingem Depresia” este doar un exemplu despre cum noi, la Janssen, putem să ne îndeplinim misiunea de a reduce povara bolilor mintale. Sperăm ca această campanie să educe, să informeze și să inspire oamenii să își spună povestea lor”, spune Sévan Kaloustian, Managing Director Janssen România.

Mai multe tipuri de depresie

Depresia este mai mult decât un sentiment de tristețe sau melancolie, este o tulburare frecventă și gravă de dispoziție. Există mai multe tipuri de depresie, iar tulburarea depresivă majoră este unul dintre cele mai severe.

Tulburarea depresivă majoră este un tip de depresie asociată cu cinci sau mai multe simptome prezente timp de cel puțin două săptămâni. Cel puțin unul dintre simptome este fie dispoziția depresivă, fie pierderea interesului sau a plăcerii în activitățile zilnice. Simptomele sunt definite ca având o durată de cel puțin două săptămâni, dar de obicei durează o perioadă mult mai lungă – luni sau chiar ani. În cadrul populației generale, depresia se întâlnește mai frecvent la femei decât la bărbați.

”Depresia are două simptome caracteristice: dispoziția depresivă sau iritabilitatea. Alte simptome sunt scăderea interesului și a plăcerii pentru activități care înainte ne plăceau (citit, plimbare în parc, mers la teatru, etc), tulburări de concentrare și de menținere a atenției, implicit tulburări de memorie. Mai pot apărea tulburări ale somnului (insomnii, dar și hipersomnii), tulburări de apetit alimentar (persoana afectată fie mănâncă foarte puțin, fie mănâncă foarte mult, rezultatul fiind creșterea excesivă în greutate), inclusiv tulburări ale apetitului sexual, oboseală extremă, tulburări de gândire, idei de învinovățire sau de inutilitate. În cazurile severe pot apărea și ideile suicidare”, atrage atenția dr. Sorin Pletea, medic primar psihiatru, SpitalulClinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

Stigma asociată bolilor mintale

Impactul pe care îl are depresia poate fi și mai greu de suportat din cauza stigmatizării semnificative asociate acestei afecţiuni și bolilor mintale în general, fiind legat de sentimente de rușine pentru multe persoane care trăiesc cu depresie și tulburare depresivă majoră. „Poate fi greu de înțeles impactul devastator al depresiei asupra vieții oamenilor.”, spune Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC). „Ne-am angajat să îmbunătățim credibilitatea și calitatea informațiilor despre problemele de sănătate mintală, iar această campanie susține direct acest obiectiv.”

Arta Kintsugi

Campania „Să învingem depresia” prezintă în România cinci obiecte de artă create prin metoda Kintsugi, inspirate de poveștile a cinci oameni care au suferit de depresie. Cinci oameni care ne inspiră, cinci opere de artă, cinci povești reale.

Kintsugi este arta japoneză antică de reparare a obiectelor ceramice sparte prin lipirea lor cu un lac cu pulbere de aur. Evidențierea crăpăturilor și imperfecțiunilor conferă nu doar unicitate unei piese, ci demonstrează și că obiectul a avut o viață proprie și o poveste de spus.

Pentru a da viață fiecărei povești, artistul vizual Lidia Alina Nicolae a discutat cu cele cinci persoane și a gândit câte un obiect pentru fiecare.

„Știu că depresia nu este ceva din care poți pur și simplu să te desprinzi, ci este o călătorie lungă”, spune Lidia Alina Nicolae. „Filosofia din spatele kintsugi este că nu ar trebui să ascundem experiențele noastre negative. Din încercările grele ar trebui să ieșim mai puternici, mai valoroși, să ne reconstruim bucată cu bucată.”