Între 15 și 20 august, 26 de medici dermatologi și endocrinologi dau consultații gratuite, în cadrul campaniei de prevenție “Asumă-ți să fii sănătos!” a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”  din București (UMFCD)

Pentru al doilea an consecutiv, campania va ajunge pe litoralul românesc și va oferi turiștilor prezenți în cinci stațiuni de la Malul Mării Negre consultații gratuite în specialitățile endocrinologie și dermatologie.

Pe parcursul celor șase zile ale campaniei Asumă-ți să fii sănătos! –Litoral 2022 toți cei care doresc să beneficieze gratuit de consultații dermatologice și endocrinologice vor putea apela la profesionalismul celor 26 de medici (rezidenți și specialiști) care vor fi prezenți în cele cinci puncte de lucru special amenajate (corturi spațioase ale M.Ap.N. pe care vor fi afișate bannere ale campaniei) în următoarele stațiuni: Costinesti, Neptun, Saturn, Mangalia și Olimp.

Când și unde au loc consultațiile gratuite?

Consultațiile se vor face în perioada 15-20 august, în intervalele orare 09.00 – 12.00 si 15.00 – 18.00, cu excepția zilei de 20 august, când programul de screening se va derula doar în cursul dimineții.

Consultații gratuite oferite de medici dermatologi și endocrinologi
Consultații gratuite oferite de 26 de medici dermatologi și endocrinologi

Corturile pe care este scris mare numele campaniei vor fi amplasate lângă următoarele repere:

  1. Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor –plajă Neptun
  2. Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor – plajă Mangalia
  3. Plaja Phoenicia Blue View – Olimp
  4. Containere Smurd-ISU- plajă Costinești
  5. Containere Smurd-ISU- plajă Saturn

În contextul în care prima ediție a campaniei de prevenție a UMFCD –Asumă-ți să fii sănătos!– a înregistrat, anul trecut, un interes crescut din partea turiștilor aflați la malul Mării Negre, aceștia beneficiind, în mai puțin de o săptămână, de peste 2.000 de consultații gratuite în specialitățile dermatologie și endocrinologie am decis, împreună cu cele două societăți medicale de profil, să repetăm experiența din 2021 și am convingerea că și această a doua ediție va contabiliza, la finalul său, rezultate cel puțin similare celor anterioare, iar pentru realizarea acestui important proiect țin să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri și în mod special celor 26 de medici care s-au implicat în acest program de voluntariata declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.

De ce este foarte important screening-ul dermatologic?

Cel mai recent studiu clinic realizat de către grupul internațional Euromelanoma relevă faptul că 8% din popuație suferă de o afecțiune cutanată cu potențial precanceros. Această amplă analiză științifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populației , iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane a rezultat o prevalență de 8,2% a keratozei actinice (o afecțiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular).

De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi și independenți pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescență, lipsa aplicării de protecție solară, petrecerea mai mult de un an într-o țară mai însorită, vacanțe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezența leziunilor de daună solară și a leziunilor cutanate suspecte.

Nevii displazici sunt alunițe care au o forma mai mare și neregulată decât o aluniță obisnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis și margini mai deschise, neuniforme.

Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de alunițe și risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniță atipică.

Alunițele atipice NU sunt melanom

Alunițele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deși nu toate alunițele atipice sunt alunițe precanceroase, pot deveni alunițe canceroase sau melanom.

În cadrul campaniei “Asumă-ți să fii sănătos! –Litoral 2022”, Societatea Română de Dermatologie  va evidenția principalii factori considerați de risc înalt de către dermatologi  în dezvoltarea cancerului cutanat:

  • Utilizarea de solare;
  • Expunere frecventă intenționat la soare;
  • Expunere în timpul activităților profesionale la soare;
  • Expunere recreațională la soare (de exemplu sport sau grădinărit);
  • Istoric familial de melanom.

Conform datelor OMS 1/3 din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate

Principalele forme de cancer de piele sunt Melanomul și Non-melanoma skin cancer (NMSC, epitelioame cutanate). Melanomul (MM) reprezintă sub 5% din cazurile de cancer cutanat și este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Carcinomul bazocelular CBC este cea mai frecventă formă de cancer cutanat (75%), urmată de Carcinomul spinocelular CSC (20%).

Cancerele de piele reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate, fiind asociate cu morbiditate, mortalitate și costuri medicale ridicate în cazurile avansate. Depistarea precoce este principala modalitate de reducere a morbidității, mortalității și costurilor economice și sociale ale cancerelor cutanate.

Accesați pagina web www.euromelanoma.org pentru a învăța cum să depistați semnele cancerului de piele.

De ce este foarte important creening-ul pentru riscul de osteoporoză si sindrom metabolic

Datele Fundației Internaționale de Osteoporoză și ale unui studiu publicat în martie 2013 arată că:

  • 200 milioane de femei osteoporotice la nivel mondial
  • Peste un milion de femei și bărbați din România cu vârsta de peste 50 de ani suferă de osteoporoză, având un risc major de fracturi osoase de fragilitate
  • La nivel mondial se produce o fractură la fiecare 3 secunde
  • 1 din 3 femei și 1 din 5 bărbați de peste 50 de ani vor suferi o fractură de fragilitate în cursul vieții lor, ceea ce duce adesea la o pierdere a mobilității și independenței adultă din România este de 38,50% , fiind mai mare la bărbați (43,20%) decât la femei (34,20%)
  • în Europa, aproximativ 1/4 din populația adultă are sindrom metabolic, iar in SUA prevalența sindromului metabolic este de 38,5%

15 medici endocrinologi dau consultații gratuite

Societatea Română de Endocrinologie se alătură și anul acesta campaniei de prevenție „Asumă-ți să fii sănătos!” a Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București oferind turiștilor aflați pe litoralul românesc, în perioada 15-20 august, un nou program de screening pentru osteoporoză si sindrom metabolic. Campania are ca scop să atragă atenția asupra factorilor de risc privind osteoporoza și sindromul metabolic, precum si să realizeze o evaluare a persoanelor aflate la risc.

În cadrul acestei evaluări, cei 15 medici endocrinologi și rezidenți care vor participa la campania de screening vor urmări

  • stabilirea riscului de fractură majoră osteoporotică și a fracturii de șold, calculat cu ajutorul unui instrument numit FRAX, precum și utilizarea chestionarului IOF (International Osteoporosis Foundation) pentru stabilirea riscului de osteoporoză și al fracturilor de fragilitate.
  • în cadrul campaniei de screening pentru sindromul metabolic se vor măsura: înălțimea, greutatea, indicele de masă corporală, circumferința abdominală, tensiunea arterială, glicemia.

Boala tăcută a oaselor fragile

Osteoporoza se caracterizează prin scăderea densității minerale osoase,  si  alterarea microarhitecturii țesutului osos, ceea ce antrenează scăderea rezistenței osoase și creșterea fragilității oaselor, cu creșterea consecutiva a riscului de fractură.

În România, la nivelul anului 2013, peste 1 milion de persoane sufereau de osteoporoză. Povara economică estimată îngrijirii facturilor de fragilitate a fost în 2010 de 129 de milioane de euro, aceste costuri urmând să ajungă la 151 de milioane de euro în 2025. Pe lângă un cost semnificativ pentru societate, fracturile de fragilitate presupun, pentru cei afectați: durere, suferință și dizabilități semnificative, și chiar deces.

“Osteoporoza este incă o boală subdiagnosticată si subtratată! Un management adecvat al acestei boli pe tot traseul pacientului, printr-un diagnostic precoce dar și prin soluții terapeutice inovative personalizate, poate crește calitatea vieții pacienților și poate reduce costurile asociate acestei boli. Toate acestea pot fi realizate prin prioritizarea acestei afecțiuni de către toți factorii interesați și prin asumarea și  implementarea unui Plan Național de Management al Osteoporozei”, a mai spus Prof. Dr. Cătălina Poiană.

Sindromul metabolic și factorii de risc

Sindromul metabolic reprezintă un complex de factori de risc cardiovasculari și metabolici și este caracterizat prin prezența hiperglicemiei/rezistenței la insulină, a obezității și a dislipidemiei. Înțelegerea sindromului metabolic este relevantă pentru identificarea pacienților care prezintă un risc ridicat de a dezvolta boli cardiovasculare aterosclerotice și diabet zaharat de tip 2 și facilitează realizarea studiilor clinice și epidemiologice care ne pot ajuta să determinăm abordările optime privind modificarea stilului de viață și abordările farmacologice care vizează prevenția complicațiilor asociate. Cauzele care stau la baza sindromului metabolic includ: obezitatea, rezistența la insulină, inactivitatea fizică, factori genetici și înaintarea în vârstă.

Pacienții cu sindrom metabolic pot dezvolta o gamă largă de complicații, inclusiv boli de inimă, stenoză aortică, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și chiar boală tromboembolică. În prezent, dovezile par să indice că riscul unui accident vascular cerebral ischemic este mult mai mare la pacienții cu sindrom metabolic decât se credea anterior