Virusul Sincițial Respirator (VSR) este un virus sezonier, frecvent și contagios, care se transmite de la persoanele infectate prin tuse și strănut și poate supraviețui pe suprafețe dure timp de mai multe ore. O singură persoană poate infecta mai mult de 4 persoane cu care intră în contact.

Medicii atrag atenția că infecția cu VSR este imprevizibilă.  ”Un sugar care dimineața prezintă doar rinoree și tuse ușoară poate ajunge la complicații în 24–48 de ore, chiar internare în terapie intensivă pediatrică. Semnele generale ale infecției sunt dificultăți de alimentație, deshidratare, letargie, iritabilitate. Semnele de alarmă sunt: apnee, cianoză, saturație <92%, alterarea stării de conștiență. Obiectivul medicului pediatru este să recunoască precoce copilul ce riscă să dezvolte insuficiență respiratorie, pneumonie sau necesar de terapie intensivă. În lipsa unui tratament etiologic, prevenția devine esențială”, a explicat dr. Carmen Pavelescu, medic specialist pediatrie, asistent universitar boli infecțioase Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.

VSR este cea mai frecventă cauză de bronșiolită și pneumonie la sugari.

”Reinfecția cu VSR poate avea consecințe pe termen lung: wheezing recurent, astm bronșic, hiperreactivitate bronșică și scăderea funcției pulmonare. 90% dintre sugari se vor infecta cu VSR până la vârsta de 2 ani. Toți sugarii sunt potențial expuși riscului de spitalizare în primul sezon VSR. 1 din 5 sugari va necesita îngrijire ambulatorie până la vârsta de 2 ani, iar 1 din 50 sugari va fi spitalizat în primul an de viață. Deși mortalitatea asociată VSR este redusă în țările cu venituri ridicate, cazuri letale pot apărea, inclusiv la sugari anterior sănătoși. La nivel global, OMS estimează că VSR este responsabil pentru mai mult de 60% din infecțiile respiratorii acute la copii și pentru mai mult de 80% dintre cazurile de infecții respiratorii acute în rândul sugarilor cu vârsta sub 1 an”, a atras atenția prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș, pneumolog pediatru în cadrul Institutului Național de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

Profesioniștii din sănătate consideră că accesul la imunizarea împotriva VSR este importantă pentru reducerea poverii VSR asupra sistemelor de sănătate.

”Prevenția infecției cu VSR  începe încă din sarcină, prin vaccinarea viitoarei mame, și continuă în primele luni de viață prin informarea părinților, limitarea expunerii la infecții, imunizarea pasivă și recunoașterea rapidă a semnelor de alarmă respiratorie. Vaccinarea gravidelor generează anticorpi care se transmit prin placentă și protejează copilul în primele 6 luni de viață. Având în vedere vulnerabilitatea crescută a sugarilor, determinată de imaturitatea sistemului imun și a arborelui bronșic, imunizarea pasivă prin administrarea unui anticorp monoclonal cu durată lungă de acțiune (o injecție pe sezon) asigură protecția copiilor, în special a celor aflați în primul lor sezon VSR. Aceste măsuri pot reduce riscul formelor severe și al spitalizărilor”, a afirmat dr. Sandra Alexiu, președinte Asociația Medicilor de Familie București- Ilfov.

În prezent, imunizarea pasivă este disponibilă gratuit în 16 țări din Europa: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia.

În România, imunizarea pasivă prin administrarea anticorpilor monoclonali este disponibilă gratuit doar pentru anumite categorii specifice de populație aflate la risc, cu o acoperire încă limitată. Cadrul legislativ actual necesită o actualizare comprehensivă pentru a permite extinderea accesului la soluții moderne de prevenție pentru toate categoriile care ar putea beneficia de această protecție. O solicitare de modificare și actualizare a Legii nr. 95, având ca obiectiv alinierea României la practicile europene și crearea premiselor pentru accesul la soluții moderne de prevenție, inclusiv pentru infecția cu VSR, a fost deja înregistrată, urmând a intra pe traseul legislativ.